Dupa patru luni de stat in frumoasa si fascinanta Malta privesc imaginile astea cu mult mai multa indulgenta. Ce sa zic, Bucurestiul e boboc asa cum e el (care este) si d-abia astept sa ma-ntorc in tara printre lucrarile ei neterminate, drumurile enduro marginite de pajisti smaltuite cu flori, paduri in care cresc herghelii de cai salbatici si munti plini de ursi si alte animalutze pe care vesticii le-au terminat de mult... In plus Bucurestiul chiar are cu ce se mandri, urme lasate de indelungata si complexa sa istorie; si deasemenea sper si cred in vremelnicia natarailor care ne conduc si care nu au absolut nimic de-a-face cu Romania (am zis-o!!)
Lipscani, bineinteles, nu? Inca nu au terminat? Vor ramane celebre aceste cadre. Foarte bine surprins, felicitari! Multumesc pentru vizita.
RăspundețiȘtergereDupa patru luni de stat in frumoasa si fascinanta Malta privesc imaginile astea cu mult mai multa indulgenta. Ce sa zic, Bucurestiul e boboc asa cum e el (care este) si d-abia astept sa ma-ntorc in tara printre lucrarile ei neterminate, drumurile enduro marginite de pajisti smaltuite cu flori, paduri in care cresc herghelii de cai salbatici si munti plini de ursi si alte animalutze pe care vesticii le-au terminat de mult... In plus Bucurestiul chiar are cu ce se mandri, urme lasate de indelungata si complexa sa istorie; si deasemenea sper si cred in vremelnicia natarailor care ne conduc si care nu au absolut nimic de-a-face cu Romania (am zis-o!!)
RăspundețiȘtergereMultumesc Roxana! Aproape de Lipscani, mai exact Gabroveni,
RăspundețiȘtergereMircea! Asa e ! ai zis-o! Se pare ca ti-e dor, macar un pic, de meleagurile natale...
¡Vivan las mujeres fotógrafas!
RăspundețiȘtergereBrasil : haha ..you are right ! Thank you for visiting mu blog!
RăspundețiȘtergere